null
Efectele negative ale pierderilor de caldura. Cum le putem preveni sau elimina?

Efectele negative ale pierderilor de caldura. Cum le putem preveni sau elimina?

CE SUNT PIERDERILE DE CĂLDURĂ? 

Pierderile de căldură reprezintă un transfer de căldură de la interior către exterior. Pentru a putea înțelege mai bine la ce vom face referire în rândurile care urmează, putem spune că pierderile de căldură reprezintă energia din interiorul clădirii care se pierde din cauza ineficienței construcției sau a factorilor externi. 

Pierderile de căldură sunt rezultatul mai multor factori aflați într-o relație de interdependență. Stabilitatea și eficiența termoizolației unei structuri, la fel ca principiile fundamentale ale transferului de căldură au un rol important în determinarea volumului de căldură care este reținut sau pierdut.

Care sunt factorii principali care cauzează pierderile de căldură?

  1. Defectele structurale ale clădirii. Golurile, crăpăturile și găurile în pereții exteriori ai clădirii sau în anvelopa acesteia, mai ales în zona ferestrelor și a ușilor permit aerului cald sau rece să iasă ducând astfel la costuri mari de încălzire sau răcire. De asemenea, un pod termoizolat neadecvat poate fi o sursă majoră de pierdere de căldură ținând cont de faptul că o caracteristică a căldurii este aceea de a se ridica spre tavan.
  2. Termoizolația făcută neadecvat. Pereții, podelele și tavanele nu pot înmagazina căldura dacă nu au o termoizolație făcută corespunzător. Calitatea, vechimea și tipul de material folosit la acea termoizolație pot determina eficiența în prevenirea pierderilor de căldură. 
  3. Mecanismele de transfer de căldură. Căldura se poate transfera prin materialele folosite sau poate radia din obiecte și suprafețe. De asemenea, infiltrațiile de aer din exterior către interior, pot cauza pierderile de căldură. 
  4. Ferestrele și ușile. Ferestrele cu un singur geam (cu sticlă simplă) și tâmplăriile cu rosturi pot fi o sursă importantă de pierdere de căldură. Tipul de sticlă, designul și capacitatea lor de a se închide corect pot influența cantitatea de căldură care se reține sau se pierde. 
  5. Sistemele de ventilație. Deși sunt esențiale în a menține calitatea aerului, o ventilație gestionată necorespunzător sau învechită poate genera pierderi de căldură. 
  6. Obiceiul de a lasa ușile și geamurile deschise pot genera pierderi semnificative de căldură.

DE CE ESTE PIERDEREA DE CĂLDURĂ O PROBLEMĂ MAJORĂ?

Pentru a rezolva problema pierderilor de căldură, adesea tratată cu superficialitate, este necesar să avem o imagine de ansamblu. Pierderea de căldură nu este o problemă care se rezumă doar la disconfortul termic.

Iată câteva dintre preocupările principale asociate cu pierderea de căldură în clădiri:

  1. Probleme legate de confort: Când o casă pierde prea multă căldură, se simte de parcă ar fi pătruns o rafală de aer rece, răcind fiecare colț al casei. În timpul iernilor friguroase, acest fapt este și mai pronunțat. Căldura care vine de la sistemele de încălzire se risipește într-un timp scurt, iar locuitorii casei sunt nevoiți să se îmbrace mai gros sau să cheltuiască o avere pe încălzirea casei. 
  2. Economie la facturile de căldură: Putem compara pierderile de căldură cu pierderile de apă dintr-o găleată spartă. Cheltuielile pentru energie (încălzire și răcire) sunt direct proporționale cu volumul de pierderi de căldură. Cu cât pierderile de căldură sunt mai mari, cu atât facturile la energie vor fi mai mari. Într-o încăpere care are pierderi mari de căldură va fi nevoie de un consum mai mare de energie pentru a recupera acele pierderi. 
  3. Degradări structurale: Pierderile mari de căldură pot avea efecte de nedorit asupra unei clădiri. Spre exemplu, pe ger puternic, țevile ar putea să înghețe și să explodeze sau să se spargă. De asemenea, perioadele lungi cu ger puternic pot cauza crăparea podelelor, a pereților și a tavanelor. 
  4. Igrasie și mucegai: Când aerul cald din interior întâlnește suprafețele reci de lângă ferestre pereți sau uși, apar umezeala și condensul. Lăsată nerezolvată, această situație duce la apariția mucegaiului și implicit la degradarea clădirii și a stării de sănătate, cu voturi pe termen lung legate de tratarea problemelor din casă, dar în special al celor de sănătate. Mucegaiul este un tip de ciupercă care se înmulțește prin spori. Purtați de aer, sporii se depun pe suprafețele cu care intră în contact. Mucegaiul se formează în zonele întunecoase ale casei, în cele cu umiditate ridicată și în cele unde nu intră soarele. Cum putem preveni mucegaiul? Prin izolarea eficientă și corectă a casei, reducând punțile termice și ventilând corespunzător spațiile de la interior. 
  5. Suprasolicitarea sistemelor de încălzire: Pierderile de căldură necesită, după cum am menționat mai sus, încălzirea suplimentară a încăperilor. Sistemele de încălzire vor produce mai multă căldură, deci vor fi solicitate suplimentar. Această solicitare va uza aparatura, îi va reduce durata de funcționare și performanța, implicând cheltuieli suplimentare cu reparațiile.

TIPURI DE PIERDERI DE CĂLDURĂ

Pentru a înțelege modalitățile prin care au loc pierderile de căldură este esențial pentru a avea un management energetic eficient al clădirii. Căldura nu dispare, ci se deplasează prin diferite mecanisme. Unele dintre acestea sunt intuitive, pe când altele trebuie analizate separat. 

Mecanismele după care funcționează pierderile de căldură sunt:

CONDUCȚIA 

Aceasta reprezintă transferul de căldură dintr-o zonă în alta printr-un material, fără ca acesta să se miște. Pentru a înțelege mai bine fenomenul, puteți să vă gândiți la pereții din casa dumneavoastră ca fiind un pod pe care trec autovehicule. Așa cum podul facilitează trecerea autovehiculelor dintr-o parte în cealaltă, la fel se întâmplă și cu pereții când există diferențe de temperatură: aceștia permit transferul de căldură dintr-o parte în cealaltă. Când afară este frig, pereții vor permite transferul frigului de la exterior la interior. 

CONVECȚIA 

Reprezintă transferul de căldură realizat prin deplasarea dintr-o zonă în alta a aerului sau a apei. De câte ori nu ați auzit expresia: Mi-e frig la picioare? Senzația poate fi explicată simplu. Aerul cald, fiind mai ușor, se deplasează în sus, spre tavan, iar aerul rece va rămâne jos, spre podea. Acest proces continuu modifică distribuirea uniformă a aerului, afectând temperatura și confortul locuirii într-un spațiu. 

RADIAȚIA 

Aceasta reprezintă un transfer de căldură realizat sub forma undelor electromagnetice. Se referă la obiectele care emit radiații invizibile și produc căldura, încălzind spațiile de proximitate, fără a avea contact direct cu suprafețele (ex. soarele, radiatorul sau uscătorul de păr). 

INFILTRAȚIILE DE AER 

Reprezintă introducerea accidentală a aerului într-o clădire prin deschiderile, îmbinările sau fisurile acesteia. Deschiderea ferestrelor și a ușilor, dar și fisurile unei clădiri cauzează infiltrarea aerului rece în locuință.

ZONELE CU PIERDERI MARI DE CĂLDURĂ

Îmbunătățirea eficienței energetice necesită identificarea locurilor din casă și a principalelor surse ale pierderilor de căldură. Unele sunt evidente, dar există și zone mai puțin evidente pe unde se pierde căldura. Pierderile de căldură, fie ele mari sau mici, duc la creșterea consumului de energie și implicit a cheltuielilor. Identificarea și găsirea de soluții potrivite fiecărei zone va reduce costurile de încălzire sau răcire lunare.

ACOPERIȘURI ȘI MANSARDE

Având în vedere că una din caracteristicile căldurii este să se ridice spre tavan, acoperișurile și mansardele sunt principalele zone pe unde se pierde căldură. Fără o termoizolație adecvată, căldura se poate ridica spre tavan și se poate pierde. Această pierdere duce la un consum crescut de energie. O termoizolație făcută corect cu materiale corespunzătoare în zonele de mansarde și acoperiș va minimiza cheltuielile cu energia.

FERESTRE ȘI UȘI 

În zonele cu ferestre și uși cu etanșare necorespunzătoare la aer pierderile de căldură pot fi semnificative. Ferestrele cu un singur geam și ușile etanșate prost pot favoriza ca aerul cald să iasă și aerul rece să intre. Înlocuirea unei Tâmplarii cu geam simplu cu una eficientă cu 2 sau chiar 3 foi de sticlă poate reduce semnificativ pierderile de căldură cu până la 25%. 

Golurile prezente în zona tocurilor de uși și a glafurilor ferestrelor permit curenților de aer să pătrundă în locuință. Clădirile pierd căldură prin crăpături și scurgeri de aer. Într-o casă obișnuită, căldura care se pierde prin găuri și goluri este echivalentă cu o fereastră de dimensiune medie care stă deschisă 24 de ore. Pierderile de căldură sunt cauzate de ușile și ferestrele vechi care au fost făcute din materiale ineficiente din punct de vedere al termoizolării. Rezolvând aceste probleme, cheltuielile cu energia scad semnificativ.

PEREȚI, FUNDAȚII și SUBSOLURI 

Acestea ocupă cea mai mare suprafață din clădire și din acest motiv pierderile de căldură prin aceste zone ale casei sunt semnificative. De asemenea, defectele clădirii, cum ar fi golurile sau punțile termice unde termoizolația este inexistentă sau insuficientă (un termosistem necorespunzător cu o grosime prea mică sau un montaj defectuos pe mămăligi) cauzează pierderi de căldură substanțiale. Rezolvarea acestor probleme sunt obligatorii pentru obținerea eficienței energetice și a standardului nZEB, devenit obligatoriu începând cu 2020 și în România.

CONDUCTELE 

Conductele pot fi la rândul lor o sursă de pierderi de căldură, mai ales dacă sunt prost izolate sau dacă prezintă scurgeri. Conductele care trec prin zone neîncălzite, cum ar fi mansardele, pot pierde o cantitate semnificativă de căldură. Pentru a reduce pierderile de căldură în această zonă, este important să facem verificarea periodică a conductelor și a etanșării acestora. 

Pereții care conțin țevi HVAC (heat ventilation air conditioning) pot fi o sursă considerabilă de pierdere de căldură.

SISTEME DE VENTILAȚII 

Sistemele de ventilație sunt cruciale în menținerea aerului proaspăt din casă. Un sistem de ventilație de o proastă calitate sau conceput prost favorizează pierderile de căldură. În lunile mai reci se pierde căldură prin crăpăturile și golurile din sistemul de ventilație. Astfel vor crește cheltuielile lunare la energie.

PREVENIREA ȘI REDUCEREA PIERDERILOR DE CĂLDURĂ

Pentru a preveni sau a reduce pierderile de căldură, este necesar să înțelegem fenomenul în sine și cum poate fi el măsurat. Tehnologia modernă ne permite să măsurăm cantitatea de căldură care se pierde într-o clădire. Printre cele mai utilizate metode menționăm:

Camere de termoviziune: Sunt folosite de specialiști în timpul inspecțiilor sau al auditurilor energetice pentru a detecta pierderile de căldură dintr-o încăpere. Aparatul afișează pierderile de căldură prin diferențierea culorilor elementelor care se află în cameră și sunt afișate pe ecran. 

Teste cu ușa suflantă: Acestea se fac în timpul auditurilor de eficiență energetică la domiciliu, prin etanșarea unei uși exterioare și apoi presurizarea/depresurizarea casei cu ajutorul unui ventilator încorporat. Astfel, sunt identificate scurgerile de aer și pot fi rezolvate aplicând soluțiile adecvate. 

Cartografiere termică: Este o hartă de căldură care se obține cu tehologie avansată de imagistică. Aceasta afișează imagini cu pierderile de căldură din cartiere sau orașe. Acestea pot furniza informații utile despre eficiența energetică a clădirilor și poate informa proprietarii de case, constructorii și firmele de utilități publice cu privire la zonele care au nevoie de îmbunătățiri.

BENEFICIILE REZOLVĂRII PIERDERILOR DE CĂLDURĂ

Rezolvarea pierderilor de căldură are multe beneficii. Nu se referă doar la încălzirea spațiului interior al clădirii, ci și la efectele pozitive asupra mediului înconjurător.

Creșterea eficienței energetice și reducerea facturilor la energie

Atunci când o casă are pierderi de căldură aproape de 0, este eficientă energetic. Retenția eficientă a căldurii vine cu un consum mai mic de energie și, bineînțeles, cu facturi lunare mai mici. 

Confortul și calitatea bună a aerului la interior 

Prevenirea pierderilor de căldură presupune menținerea unei temperaturi interioare constante. Izolarea făcută corect împiedică infiltrarea din exterior a aerului cu alergeni și poluanți, iar aerul de la interior este curat și nu afectează sănătatea locuitorilor. 

Beneficii pentru mediu 

Reducerea consumului de energie are ca efecte scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile de schimbările climatice. Datorită scăderii emisiilor de CO2, aerul respirat va fi mai curat, iar generațiile următoare se vor bucura de un viitor sustenabil. 

Evitarea pierderilor de căldură și înțelegerea factorilor care le cauzează sunt pași ce trebuie parcuși pentru a face ca o clădire să fie eficientă energetic. Identificarea surselor de pierderi de căldură și corectarea acestora duc la un viitor mai bun atât pentru locuitorii caselor, cât și a comunității din care fac parte nu numai prin reducerea cheltuielilor, dar și prin calitatea vieții.

Pentru evitarea pierderilor de căldură și tot ce presupun acestea: facturi mari la consumul de energie, degradarea clădirilor și a stării de sănătate, există soluții. Tehnologia modernă ajută la identificarea problemelor legate de pierderile de căldură pe care le are o clădire, iar produsele de pe piață ne ajută să le rezolvăm. Pentru fiecare spațiu din casă prin care se pierde căldură există soluții care nu doar că rezolvă problema pe termen lung, dar contribuie la dezvoltarea durabilă.

Spor la construit nZEB!